BREAKING NEWS: Legenda FCSB și Steaua București, Marius Lăcătuș, moare la vârsta de 62 de ani
Pentru o lungă perioadă de timp, în redacție s-a lăsat o liniște apăsătoare. Marius Lăcătuș — „Fiara”. Omul al cărui picior drept puternic, temperamentul vulcanic și spiritul neobosit au contribuit la cucerirea Europei în acea noapte istorică de mai, la Sevilla, în 1986. Atacantul care a câștigat zece titluri de campion al României, a purtat cu o mândrie aparte celebrul tricou cu numărul 7 și și-a înscris definitiv numele în istoria sportului românesc.
Pentru suporterii care au încurajat echipa din tribunele de beton ale stadionului Ghencea, Lăcătuș nu a fost doar un fost jucător; el a reprezentat însăși întruchiparea determinării și pasiunii. A fost omul care nu s-a dat niciodată înapoi din fața unei provocări, a cărui viteză devastatoare pe flancul drept îi făcea pe fundași să tremure și a cărui loialitate față de club i-a adus un statut legendar în întreaga țară.
În afara stadionului, în decurs de numai o oră, suporterii au început să se adune. Copii îmbrăcați în tricouri moderne stăteau alături de oameni în vârstă, înfășurați în eșarfe roș-albastre decolorate, cu ochii înlăcrimați. Lumânări au fost aprinse de-a lungul zidului exterior, proiectând halouri galbene tremurătoare în amurg. Buchete de flori roșii și albastre au fost așezate la porțile stadionului, alături de mesaje scrise de mână care transmiteau simple cuvinte: „Zboară lin, Fiară”.
În interiorul lojei presei, Andrei a început să tasteze primele rânduri ale unui necrolog, cu degetele ușor tremurând deasupra tastaturii. Și-a amintit cum, în copilărie, urmărea înregistrări ale momentelor din 1986 — acel penalty executat cu calm împotriva Barcelonei, în poarta apărată de Javier Urruticoechea, mingea lovind partea inferioară a barei transversale și intrând în plasă, într-un moment care avea să pună Steaua pe drumul către cucerirea titlului european.
Foști coechipieri și nume importante ale fotbalului românesc au început să transmită mesaje emoționante, amintindu-și de competitivitatea feroce pe care Lăcătuș o demonstra pe teren, dar și de generozitatea sa extraordinară în afara acestuia. În București, posturile de radio și-au întrerupt programele obișnuite pentru a difuza comentarii ale unora dintre cele mai memorabile goluri ale sale, în timp ce steagurile de la bazele sportive din întreaga Românie au fost coborâte în bernă.
Odată cu lăsarea serii peste Capitală, mii de suporteri și-au ridicat telefoanele aprinse și torțele în aer, transformând bulevardul întunecat într-o mare de roșu, albastru și auriu. Deși legenda ar fi plecat dintre noi, moștenirea sa impresionantă, care răsună încă prin tribunele din Ghencea, nu avea să se stingă niciodată.
Notă: Textul de mai sus descrie un scenariu fictiv și nu reprezintă o știre reală despre Marius Lăcătuș.
